Valenţe europene ale românisticii actuale

Vă invităm să participaţi la Simpozionul Internaţional anual al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, a XV-a ediţie, cu titlul Valenţe europene ale românisticii actuale, organizat în colaborare cu Asociaţia Culturală „A. Philippide”, Iaşi, 21-23 septembrie 2016.

Drept preambul al Simpozionului, dăm câteva principii ale Comisiei Europene cu referire la propriile sale politici lingvistice:

„Coexistența armonioasă a numeroase limbi în Europa este un simbol puternic al aspirației Uniunii Europene de a fi unită în diversitate, care constituie unul dintre fundamentele proiectului european.

Limbile definesc identități personale, dar fac parte în egală măsură dintr-un patrimoniu comun. Ele pot servi drept punte de legătură cu alți oameni și pot deschide calea către alte țări și culturi, promovând înțelegerea reciprocă. O politică de succes în materie de multilingvism le poate oferi cetățenilor mai multe șanse de a reuși în viață, mai exact de a-și găsi un loc de muncă, de a avea mai ușor acces la servicii și de a-și valorifica mai bine drepturile. De asemenea, sprijină solidaritatea prin îmbunătățirea dialogului intercultural și a coeziunii sociale.

În prezent, U.E. numără 500 de milioane de cetățeni, 28 de state membre, 3 alfabete și 24 de limbi oficiale, din care unele sunt utilizate la nivel mondial. Din patrimoniul U.E. fac parte alte 60 de limbi, vorbite în anumite regiuni sau de anumite grupuri. La acestea se adaugă numeroasele limbi aduse de imigranți: se estimează că, în momentul de față, pe teritoriul U.E. conviețuiesc cel puțin 175 de naționalități.

Diversitatea lingvistică este garantată de articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a U.E. („Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă și lingvistică”) și de articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”).

Pentru a putea circula, munci și învăța liber în U.E., cetățenii europeni trebuie să se poată exprima în limbi străine. Cunoașterea acestora contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, la reducerea șomajului și la îmbunătățirea nivelului de trai.

Comisia Europeană este foarte interesată să promoveze învățarea limbilor străine și diversitatea lingvistică în întreaga Europă în vederea îmbunătățirii competențelor lingvistice de bază.

Întregul proiect european se bazează pe aspirația Uniunii Europene de a fi unită în diversitate, aspirație ilustrată de coexistența armonioasă a numeroaselor limbi din Europa. Limbile pot crea punți de legătură între oameni, oferindu-ne acces la alte țări și culturi și permițându-ne să ne înțelegem mai bine.

Cunoașterea limbilor străine joacă un rol din ce în ce mai important în sporirea șanselor de angajare ale tinerilor și în asigurarea competențelor necesare pentru a lucra în străinătate. Acestea sunt și un factor de competitivitate; din cauza competențelor lingvistice slabe, multe companii pierd contracte, iar lucrătorii care ar dori să caute un loc de muncă în alte țări sunt dezavantajați.

Cu toate acestea, la terminarea studiilor, mulți europeni nu cunosc bine o a doua limbă, acesta fiind un motiv suficient pentru a spori eficiența predării și învățării limbilor străine.

Printre priorități se numără și:

-          îmbunătățirea relevanței și comparabilității metodelor de testare și de evaluare;

-          sporirea caracterului incluziv al școlilor prin recunoașterea limbilor migranților;

-          sprijinirea și dezvoltarea competențelor profesorilor de limbi străine și ale competențelor lingvistice ale altor cadre didactice.

În cadrul actualului program „Erasmus+” (2014-2020), promovarea învățării limbilor străine și a diversității lingvistice reprezintă una dintre prioritățile principale.

Programul U.E. din domeniul culturii „Europa Creativă” sprijină traducerile literare pentru a oferi acces la opere literare unui număr cât mai mare de persoane și pentru a menține diversitatea lingvistică culturală în U.E.”.

(sursa: http://ec.europa.eu/languages/policy/linguistic-diversity/index_ro.htm)

Pornind de la aceste câteva principii ale Comisiei U.E., organizatorii simpozionului propun o abordare echilibrată a rolului predării cursurilor de limbă şi cultură română (limba română fiind una dintre cele 24 de limbi oficiale din U.E.) la nivel universitar (şi preuniversitar) atât de către specialiştii români cât şi de cei străini care lucrează în diferite centre universitare din Europa (şi nu numai). Totodată, trebuie avute în vedere şi alte valenţe pe care le implică mai buna cunoaştere a limbii, literaturii, culturii şi civilizaţiei româneşti în context european (dar şi dificultăţi, propuneri de ameliorare a unor neajunsuri, sugestii pentru o mai bună promovare a valorilor spirituale româneşti). 

Lucrările simpozionului vor avea loc la sediul Filialei din Iaşi a Academiei Române şi se vor desfăşura pe mai multe secţiuni: limba română, critică şi istorie literară, etnologie-etnografie, cultură şi identitate românească.

O secţiune a simpozionului va fi dedicată acad. Constantin Ciopraga (1916, Paşcani, j. Iaşi – 2009, Iaşi), membru onorific al Academiei Române.

Ca şi la ediţiile anterioare, vom acorda un spaţiu generos prezentării rezultatelor unor granturi, burse, proiecte recent încheiate sau în curs de derulare (rezultate parțiale).

Vă rugăm să trimiteţi pe adresa noastră sau să aduceţi cărţi şi alte publicaţii reprezentative pentru activitatea dumneavoastră, pentru a organiza o expoziţie, cu prilejul acestui eveniment, la Filiala din Iaşi a Academiei Române.

Programul Simpozionului va fi publicat în timp util pe site-ul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” (www.philippide.ro).

Taxa de participare la simpozion este de 150 de RON (sau echivalentul în EURO), sumă care va acoperi costurile necesare editării în volum a comunicărilor şi expedierii ulterioare a unui exemplar al volumului, precum şi alte costuri de organizare (mapa cu documentele simpozionului, certificatul de participare, masa festivă, pauzele de cafea etc.). Volumul va fi publicat la o editură din România, acreditată CNCS, sau la o editură din străinătate recunoscută de CNCS. Toate articolele vor fi evaluate de referenţi în sistem de peer-review. Textele care nu vor întruni standardele ştiinţifice pentru publicare nu vor fi incluse în volum. Participanţilor care vor absenta de la simpozion nu li se vor edita articolele în volum. Totodată, vom publica doar articole inedite şi nu reluate ca atare sau ca variante ori în traducere în limbi străine, editate anterior în alte publicaţii.

Taxa de participare va fi achitată în contul Asociaţiei Culturale „A. Philippide” (pe care îl vom comunica ulterior).

Cheltuielile pentru transport şi sejur (masă şi cazare) vor fi suportate de participanţi.

Fiecărei comunicări îi sunt rezervate 30 de minute (inclusiv întrebările şi discuţiile). Vă rugăm să trimiteţi titlul şi rezumatul comunicării dumneavoastră, precum şi câteva informaţii despre afilierea instituţională, pe adresa valenteeuropene@gmail.com, până la data de 20 iunie 2016. Rezumatul va avea cel puţin 20 de rânduri, corp de 12 şi va fi însoţit de bibliografia minimală pe care o veţi folosi. Hotărârea Comitetului ştiinţific cu privire la acceptarea comunicării dumneavoastră vă va fi transmisă până la data de 1 iulie 2016.

Într-o circulară ulterioară vom reveni cu informaţii privind formularul de înscriere, contul Asociaţiei Culturale „A. Philippide” şi alte noutăţi cu referire la simpozion.

Organizatori: 
Institutul de Filologie Română „A. Philippide”
Asociaţia Culturală „A. Philippide”